citeam pe blogul "vedetei" un post cu titlul asta si it rang a bell. sunt inconjurata de oamenii care se inconjoara de un om( zic inconjoara, pt ca omul ala, unicul, le acapareaza existenta, si ei se dedau acestui individ). si relatia lor cu omul asta de obicei este insane. contrar normelor regulamentare pe care se bazeaza o relatie, incredere, respect etc. (toti le stim in teorie) relatiile astea, sunt bazate pe punctele slabe ale fiecaruia, si acesti doi poli care in conditii normale s-ar respinge se atrag si se lipesc exact pe punctul dureros al fiecaruia. si apasarea doare. dar lipitura e temeinica.
cei doi amorezi isi spune "te iubesc" la fel de des pe cat isi promit unul altuia "nu ne mai certam" "ma schimb" "o sa fie bine", si eu martorul acestor povesti si adepta teoriei - un om daca se schimba se schimba doar pentru el, nu poate sa se schimbe decat pe el, si nici nu trebuie sa isi doreasca sa schimbe pe altu- nu pot sa nu ma intreb, de ce sa ne schimbam? de ce sa vrem sa schimbam garajul in balcon si balconul in garaj, cand le avem pe amandou si tot ce trebuie a facem e sa luam liftul si sa schimbam incaperea. de ce sa vrem sa modificam ceva ce e frumos prin imperfectiunea lui, daca nu putem cuprinde perfectiunea frumosului acestei persoane de ce sa nu cautam o persoana a carui imperfectiune sa ni se para perfecta?
http://tudorchirila.blogspot.com/2008/05/i-love-you-i-want-to-change.html
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu